Timusul este un organ mic, situat în cavitatea toracală, între cei doi plămâni (partea posterioară a sternului). Acesta face parte din sistemul endocrin.
Timusul atinge marimea maxima la pubertate, cand inceteaza sa mai creasca, treptat isi reduce dimensiunile, pana la disparitie. Daca este examinat cand cresterea sa este cea mai activa, este format din doi lobi laterali plasati in contact cu linia mediana, situat partial in torace, partial la nivelul gatului, si extinzandu-se de la al patrulea cartilaj costal in sus pana la marginea inferioara a glandei tiroide. Timusul este acoperit de stern si de originile muschilor sternohioidian si sternotiroidian.
Mai jos, se sprijina pe pericard, fiind separat de arcul aortic si marile vase de sange printr-un strat al fasciei. La nivelul gatului se gaseste in fata si lateral de trahee si in spatele sternohioidianului si a sternotiroidianului. In general cei doi lobi difera ca marime; ocazional sunt uniti astfel incat formeaza o singura masa; alterori cei doi lobi sunt separati de un lob intermediar.
Timusul constă din 2 lobi inegali, drept și stâng, de culoare cenușie, uniți între ei. Este acoperit cu o capsulă conjunctivă de la care pornesc spre interior prelungiri (septuri) ce împart lobii în lobuli.
Arterele care vascularizeaza timusul sunt derivate din artera mamara interna si din arterele tiroidiene superioara si inferioara. Venele se varsa in venele innominate stanga si tiroide. Nervii care deservesc timusul sunt foarte mici; ei sunt ramuri ale nervilor vagi si simpatic. Ramuri ale hipoglosului descendent si frenicului ajung la capsula care inconjoara timusul, dar nu patrund in interiorul substantei glandulare.
Funcții
Timusul atinge marimea maxima la pubertate, cand inceteaza sa mai creasca, treptat isi reduce dimensiunile, pana la disparitie. Daca este examinat cand cresterea sa este cea mai activa, este format din doi lobi laterali plasati in contact cu linia mediana, situat partial in torace, partial la nivelul gatului, si extinzandu-se de la al patrulea cartilaj costal in sus pana la marginea inferioara a glandei tiroide. Timusul este acoperit de stern si de originile muschilor sternohioidian si sternotiroidian.
Mai jos, se sprijina pe pericard, fiind separat de arcul aortic si marile vase de sange printr-un strat al fasciei. La nivelul gatului se gaseste in fata si lateral de trahee si in spatele sternohioidianului si a sternotiroidianului. In general cei doi lobi difera ca marime; ocazional sunt uniti astfel incat formeaza o singura masa; alterori cei doi lobi sunt separati de un lob intermediar.
Timusul constă din 2 lobi inegali, drept și stâng, de culoare cenușie, uniți între ei. Este acoperit cu o capsulă conjunctivă de la care pornesc spre interior prelungiri (septuri) ce împart lobii în lobuli.
Arterele care vascularizeaza timusul sunt derivate din artera mamara interna si din arterele tiroidiene superioara si inferioara. Venele se varsa in venele innominate stanga si tiroide. Nervii care deservesc timusul sunt foarte mici; ei sunt ramuri ale nervilor vagi si simpatic. Ramuri ale hipoglosului descendent si frenicului ajung la capsula care inconjoara timusul, dar nu patrund in interiorul substantei glandulare.
Funcții
- Maturizarea celulelor-T (timocitelor) (anticorpi);
- Eliminarea reaplicelor autoagresive ale celulelor-T, care provoacă omului așa-numitele boli autoimune;
- Producerea hormonului de creștere la copii (timopoetină);
- Functii limfatice.